Citat la poliție pentru audiere: ce drepturi aveți

Dacă ați primit o citație pentru audiere, primul lucru care trebuie lămurit nu este ce veți declara, ci în ce calitate sunteți chemat: martor, suspect sau inculpat. De această calitate depind drepturile pe care le aveți, inclusiv dreptul de a nu da declarație și dreptul de a fi asistat de avocat.

Primirea unei citații pentru audiere la poliție sau la parchet ridică, de regulă, două întrebări imediate: de ce am fost chemat și ce trebuie să declar? În realitate, înainte de a vă preocupa de răspunsurile pe care le veți da, este important să lămuriți în ce calitate sunteți audiat și ce drepturi aveți.

Situația este cu atât mai importantă atunci când pe citație este menționată calitatea de suspect. Faptul că vă prezentați la poliție nu înseamnă că sunteți obligat să dați o declarație cu privire la acuzație. Aveți dreptul să cunoașteți fapta pentru care sunteți cercetat, dreptul de a fi asistat de avocat și dreptul de a nu da declarații.

Prima audiere poate influența modul în care evoluează un dosar penal. Ceea ce declarați este consemnat și poate fi analizat ulterior împreună cu celelalte probe administrate în cauză. Din acest motiv, atunci când sunteți citat la poliție pentru audiere, este util ca situația juridică să fie înțeleasă înainte de începerea declarației, nu după ce aceasta a fost deja semnată.

Ce înseamnă că am fost citat ca suspect?

Suspect este persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Definiția se află în art. 77 din Codul de procedură penală.

Calitatea de suspect nu înseamnă că vinovăția a fost stabilită. Înseamnă însă că cercetarea unei anumite fapte privește în mod concret și persoana dumneavoastră.

Este o diferență importantă față de situația martorului, care este chemat, în principiu, pentru a relata fapte sau împrejurări pe care le cunoaște. Inculpatul, pe de altă parte, este persoana împotriva căreia a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

Pentru persoana care primește citația, această distincție are consecințe practice. Dacă sunteți suspect, beneficiați de drepturile procesuale aferente acestei calități, inclusiv dreptul la tăcere și dreptul la avocat.

De aceea, atunci când sunt contactat de o persoană care urmează să fie audiată, unul dintre primele aspecte pe care le verific este calitatea în care a fost citată și ce informații rezultă din documentele pe care le-a primit.

Am dreptul să știu pentru ce sunt cercetat înainte să dau declarație?

Da. Audierea nu ar trebui să înceapă cu întrebări referitoare la faptă fără ca suspectul să cunoască situația juridică în care se află.

Potrivit art. 108 din Codul de procedură penală, organul judiciar trebuie să comunice suspectului sau inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru săvârșirea căreia este suspectat ori pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică a acesteia.

Tot înainte de prima audiere trebuie aduse la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale.

Acest moment este important. Nu este același lucru să fiți întrebat despre o anumită împrejurare ca martor și să vi se solicite explicații în legătură cu aceeași împrejurare după ce ați dobândit calitatea de suspect.

Înainte de a decide dacă dați o declarație, trebuie să știți ce faptă este cercetată și care este încadrarea juridică avută în vedere de organele de urmărire penală.

Sunt obligat să dau declarație dacă am fost citat la poliție?

Dacă sunteți suspect sau inculpat, răspunsul este nu.

Art. 83 lit. a) din Codul de procedură penală consacră dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, fără ca exercitarea acestui drept să determine, prin ea însăși, o consecință defavorabilă. Dacă persoana alege să dea declarații, acestea pot fi utilizate ca mijloace de probă împotriva sa.

Este important să nu fie confundată prezentarea la poliție cu obligația de a răspunde la întrebările referitoare la acuzație.

O persoană se poate prezenta la data stabilită prin citație și poate decide, după ce îi sunt comunicate calitatea, fapta și drepturile procesuale, să își exercite dreptul la tăcere.

Nici afirmația frecvent întâlnită potrivit căreia „dacă nu am nimic de ascuns, nu am motiv să nu declar” nu rezolvă problema juridică. O declarație nu conține numai ceea ce persoana dorește să transmită, ci și detalii privind date, ore, persoane, conversații sau împrejurări pe care aceasta poate să nu și le amintească exact.

În funcție de dosar, poate fi oportună o declarație încă de la prima audiere. În alte situații, poate fi preferabil ca aceasta să fie dată ulterior sau să fie exercitat dreptul la tăcere. O asemenea decizie nu poate fi stabilită în abstract, fără analiza situației concrete.

Pot refuza să răspund numai la anumite întrebări?

Da. Dreptul la tăcere nu trebuie exercitat neapărat numai prin refuzul de a da orice declarație.

Art. 109 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede posibilitatea suspectului sau inculpatului de a-și exercita dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele sau împrejurările despre care este întrebat.

Prin urmare, faptul că o persoană a început să dea declarație nu înseamnă că este obligată să răspundă la orice întrebare care urmează.

În același timp, trebuie avut în vedere că răspunsurile deja date rămân parte a declarației și pot fi analizate împreună cu celelalte probe. Din acest motiv, decizia de a da o declarație integrală, una limitată la anumite aspecte sau de a exercita dreptul la tăcere trebuie raportată la situația concretă din dosar.

Pot veni cu avocat la audierea de la poliție?

Da. Dreptul la avocat este unul dintre drepturile esențiale ale suspectului și inculpatului.

Conform art. 89 din Codul de procedură penală, suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori mai mulți avocați în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății.

În practică, utilitatea asistenței juridice apare chiar înainte de intrarea în camera de audiere. O discuție prealabilă poate clarifica ce presupune calitatea procesuală, ce faptă este cercetată, ce drepturi pot fi exercitate și dacă este oportună o declarație la acel moment.

Pot discuta cu avocatul înainte și în timpul audierii?

Da. Acest drept este prevăzut expres de Codul de procedură penală. Potrivit art. 109 alin. (2), suspectul sau inculpatul se poate consulta cu avocatul atât înainte, cât și în cursul audierii.

Este un aspect care merită subliniat, deoarece asistența avocatului nu începe după ce declarația a fost dată. Dimpotrivă, unul dintre momentele în care consultarea juridică poate avea cea mai mare utilitate este înainte ca persoana să decidă dacă și în ce condiții va da declarație.

În activitatea mea, pregătirea unei audieri presupune mai întâi analiza documentelor disponibile și a situației procesuale. Nu există o recomandare identică pentru toate cauzele. Uneori poate exista un interes în prezentarea imediată a unei anumite situații de fapt sau a unor înscrisuri. Alteori, este necesară mai întâi clarificarea acuzației și a contextului dosarului.

Avocatul poate asista și pe parcursul audierii, iar persoana audiată se poate consulta cu acesta în condițiile prevăzute de lege.

De ce contează atât de mult prima declarație?

Pentru că declarația nu rămâne o simplă conversație purtată la sediul poliției. Ea devine un act al dosarului.

O persoană poate relata cu bună-credință un eveniment și, în același timp, să nu își amintească exact data, ora sau succesiunea unor împrejurări. Problemele apar atunci când incertitudinea este transformată într-o afirmație categorică.

Există o diferență între a spune că ați văzut un anumit lucru și a spune că aveți impresia că l-ați văzut. Există aceeași diferență între ceva cunoscut personal și ceva aflat ulterior de la altcineva.

În momentul în care declarația este comparată cu înscrisuri, conversații, înregistrări, declarațiile altor persoane sau alte probe, asemenea nuanțe pot deveni relevante.

De aceea, nu recomand completarea golurilor de memorie prin presupuneri. Dacă nu vă amintiți un detaliu, această împrejurare poate fi spusă ca atare.

Ce trebuie să verific înainte să semnez declarația?

Declarația trebuie citită integral înainte de semnare.

Potrivit art. 110 din Codul de procedură penală, declarația suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. Dacă persoana este de acord cu conținutul acesteia, o semnează.

Nu este suficient ca documentul să reproducă aproximativ ideea generală a celor declarate. Trebuie verificat dacă formulările corespund răspunsurilor efectiv date.

Dacă ați spus că nu vă amintiți exact o dată, iar în declarație apare o dată certă, această diferență trebuie corectată. Dacă ați exprimat o presupunere, iar documentul o prezintă ca pe un fapt cunoscut direct, trebuie solicitată rectificarea.

Art. 110 permite efectuarea completărilor, rectificărilor și precizărilor. Prin urmare, faptul că declarația a fost deja redactată nu înseamnă că trebuie semnată în acea formă.

Este preferabil ca orice neconcordanță să fie lămurită înainte de semnare, nu ulterior, când documentul se află deja în dosar.

Audierea la poliție este înregistrată?

În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo, în condițiile art. 110 din Codul de procedură penală.

Atunci când înregistrarea nu este posibilă, motivul concret trebuie consemnat în declarație.

Existența unei înregistrări constituie o garanție suplimentară privind desfășurarea audierii. Ea nu înseamnă însă că declarația scrisă poate fi semnată fără a fi citită. Din perspectiva persoanei audiate, verificarea formei scrise rămâne importantă.

Ce fac dacă sunt citat ca martor, dar întrebările mă pot incrimina?

Aveți dreptul să nu declarați fapte care v-ar incrimina, chiar dacă pe citație figurați ca martor. Aceasta este una dintre situațiile în care calitatea menționată inițial trebuie privită cu atenție în raport cu întrebările efectiv adresate.

Martorul are, în principiu, obligația de a declara conform adevărului. Această obligație nu înseamnă însă că poate fi obligat să furnizeze informații prin care s-ar incrimina pe sine.

În forma actuală, art. 118 alin. (1) din Codul de procedură penală consacră expres dreptul martorului la tăcere și neautoincriminare. Martorul are dreptul să nu declare fapte și împrejurări care, dacă ar fi cunoscute, l-ar incrimina, iar organul judiciar trebuie să îi aducă la cunoștință acest drept înainte de fiecare audiere.

Problema a fost analizată anterior și de Curtea Constituțională. Prin Decizia nr. 236 din 2 iunie 2020, CCR a constatat neconstituționalitatea soluției legislative care nu reglementa dreptul martorului la tăcere și neautoincriminare.

Ulterior, prin Legea nr. 201/2023, reglementarea a fost modificată, iar protecția martorului împotriva autoincriminării este prevăzută în prezent în mod expres.

Situația este relevantă atunci când o persoană este citată ca martor, însă pe parcursul audierii întrebările încep să privească propriile sale acțiuni și răspunsurile ar putea să o expună unei acuzații penale.

Pot veni cu avocat dacă am fost citat ca martor?

Da. Codul de procedură penală reglementează expres această posibilitate. Potrivit art. 118 alin. (4), dacă martorul se prezintă la audiere însoțit de un avocat, acesta poate asista la audiere.

Această posibilitate este relevantă mai ales atunci când există o incertitudine cu privire la poziția persoanei în dosar sau când există riscul ca anumite răspunsuri să privească propriile fapte.

Faptul că pe citație este menționată calitatea de martor nu împiedică persoana să solicite anterior o consultație juridică și nici să se prezinte la audiere însoțită de avocat.

Dacă nu am nimic de ascuns, mai are sens să merg cu avocat?

Întrebarea apare frecvent tocmai pentru că rolul avocatului la audiere este uneori înțeles greșit.

Asistența juridică nu are drept scop evitarea răspunsurilor adevărate și nici ascunderea unor fapte. Rolul avocatului este de a explica situația juridică, de a urmări respectarea drepturilor persoanei asistate și de a permite luarea unor decizii procesuale în cunoștință de cauză.

O persoană poate fi convinsă că nu a săvârșit nicio infracțiune, dar să nu cunoască exact ce faptă este cercetată sau care este semnificația juridică atribuită anumitor acțiuni. De asemenea, poate să nu știe ce efect poate avea o declarație asupra evoluției ulterioare a cauzei.

Din acest motiv, necesitatea unui avocat nu trebuie evaluată exclusiv prin întrebarea dacă persoana se consideră sau nu vinovată.

Pot fi reținut chiar de la prima audiere?

Este posibil, dar reținerea nu reprezintă o consecință automată a unei citații pentru audiere.

Potrivit art. 209 din Codul de procedură penală, măsura reținerii poate fi dispusă atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și poate dura cel mult 24 de ore.

Pentru persoana chemată la audiere este relevant faptul că reținerea poate fi dispusă numai după audierea suspectului sau inculpatului, în prezența avocatului ales sau numit din oficiu.

În situația în care avocatul ales este încunoștințat, legea prevede un termen de cel mult două ore pentru prezentarea acestuia, iar dacă nu se prezintă poate fi desemnat un avocat din oficiu.

O citație nu permite, prin ea însăși, concluzia că urmează o reținere. Dacă însă natura acuzației sau împrejurările cunoscute indică posibilitatea discutării unei măsuri preventive, situația trebuie evaluată înainte de audiere.

Pot cere amânarea audierii pentru a-mi angaja un avocat?

Puteți solicita reprogramarea audierii și puteți arăta motivul pentru care aveți nevoie de o altă dată, inclusiv necesitatea de a vă asigura asistența unui avocat ales.

Trebuie însă avut în vedere că simpla formulare a solicitării nu înseamnă că data menționată în citație a fost automat modificată.

Din acest motiv, este important să existe o confirmare din partea organului judiciar cu privire la reprogramare. Ignorarea datei inițiale pornind de la presupunerea că solicitarea va fi acceptată poate crea probleme suplimentare.

Dacă termenul este apropiat, contactarea avocatului imediat după primirea citației lasă mai mult timp pentru analiza situației și pentru eventualele demersuri necesare înainte de audiere.

Când este util să contactez un avocat dacă am primit citație pentru audiere?

În mod ideal, înainte de prima declarație.

După ce declarația a fost dată și semnată, avocatul poate continua să asigure apărarea și să analizeze mijloacele procesuale disponibile, însă nu mai poate schimba faptul că acea declarație a intrat deja în dosar.

De aceea, dacă ați fost citat ca suspect, este util ca înainte de audiere să fie analizate citația, acuzația cunoscută, încadrarea juridică și situația procesuală. În urma acestei analize se poate stabili dacă este oportun să dați o declarație și cum trebuie abordată audierea.

Același lucru poate fi valabil și dacă sunteți citat ca martor, dar împrejurările dosarului vă fac să considerați că întrebările ar putea privi propriile acțiuni.

În astfel de situații, pot analiza documentele pe care le-ați primit, vă pot explica drepturile pe care le aveți și, dacă este necesar, vă pot asista la audierea desfășurată în fața organelor de urmărire penală. Detalii despre activitatea mea profesională găsiți în secțiunea Despre mine.

Prima declarație nu trebuie tratată ca o formalitate. Dreptul la tăcere, dreptul la avocat, dreptul de a cunoaște acuzația și posibilitatea de a verifica și rectifica declarația există pentru a putea fi exercitate în timpul procedurii, nu doar invocate ulterior. Alte analize pe teme de drept penal și drepturi ale funcționarilor publici cu statut special sunt disponibile în secțiunea Articole.

Întrebări frecvente

Sunt obligat să dau declarație dacă sunt suspect?

Nu. Art. 83 lit. a) din Codul de procedură penală prevede dreptul suspectului și al inculpatului de a nu da nicio declarație, fără ca exercitarea acestui drept să atragă prin ea însăși o consecință defavorabilă. Prezentarea la data din citație rămâne însă obligatorie.

Pot veni cu avocat dacă sunt citat ca martor?

Da. Potrivit art. 118 alin. (4) din Codul de procedură penală, dacă martorul se prezintă la audiere însoțit de un avocat, acesta poate asista la audiere.

Pot refuza să răspund doar la anumite întrebări?

Da. Art. 109 alin. (3) din Codul de procedură penală permite suspectului sau inculpatului să își exercite dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele sau împrejurările despre care este întrebat.

Cât poate dura reținerea?

Cel mult 24 de ore, potrivit art. 209 din Codul de procedură penală. Reținerea poate fi dispusă numai după audierea suspectului sau inculpatului, în prezența avocatului ales sau numit din oficiu.

Ce fac dacă declarația scrisă nu corespunde cu ce am spus?

Cereți rectificarea înainte de a semna. Art. 110 din Codul de procedură penală permite efectuarea de completări, rectificări și precizări, iar declarația se semnează numai dacă persoana este de acord cu conținutul ei.

Prezentul articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță juridică. Fiecare situație necesită analiza documentelor concrete ale cauzei.